Zilele Europene ale Arheologiei 2025

În zilele de 13, 14 și 15 iunie 2025, cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei vă invită să luați parte la o aventură interactivă dedicată copiilor — și nu numai — menită să aducă istoria și arheologia mai aproape de public.

Vom porni într-o călătorie simbolică de descoperire a unor civilizații străvechi, la bordul legendarului vas „Belgica”, celebru pentru expediția polară din 1897–1899 — prima expediție care a iernat în Antarctica.

Coordonatori: Dr. Monica Bodea (muzeograf), Drd. Andra Comiati (educator muzeal)

Intrare liberă, fără limite de vârstă!

Activitatea educativă propusă în cadrul acestui program este Arta Preistorică. Atelier de pictură pe piatră, el se adresează celor care vor să descopere secretele artei în preistorie, tehnicile de pictură pe suport litic specifice perioadei paleolitice. Participanţii vor avea posibilitatea să picteze pe piatră un animal preistoric sau o unealtă preistorică folosită pentru vânătoare/prepararea hranei. Atelierul este potrivit atât pentru copii, cât și pentru adulți, contribuind la dezvoltarea creativității și îndemânării pentru toate vârstele. Mai mult, desfăşurarea unei astfel de activităţi împreună, consolidează relația părinte-copil şi îi îmbunătăţește calitatea pe termen lung.

Pe 13 și 14 iunie 2025, vă invităm să descoperiți poveștile ascunse sub pământ, în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei. Direcția pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița vă oferă vizite și ghidaje gratuite, în două dintre spațiile expoziționale dedicate patrimoniului arheologic local.

Unde ne găsiți?

Str. Argeșului nr. 101 – Muzeul Civilizației Gumelnița

Str. Argeșului nr. 6A – noul spațiu expozițional permanent (în sediul Direcției de Cultură)

Program de vizitare: 08:00 – 16:00

Intrarea este liberă

O ocazie excelentă de a vă reconecta cu istoria locului, de a explora artefacte rare și de a înțelege, ghidați de specialiști, de ce zona Olteniței este un punct important pe harta arheologică a Europei.

Vă așteptăm cu drag!

Vineri, 13 iunie, cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei, Muzeul de Istorie Turda oferă tururi ghidate GRATUITE în incinta Castrului Legiunii a V-a Macedonica.

Anul acesta, în perioada 13-15 iunie 2025, are loc o nouă ediție a „Zilelor Europene ale Arheologiei”. Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, va organiza cu ocazia acestui eveniment, „Zilele Porților Deschise”, cu intrare liberă la toate expozițiile muzeului, permanente sau temporare (orele 9.00-17.00, ultimul vizitator admis la ora 16.30).

Vă invităm să participați la o întâlnire cu patrimoniul arheologic din județul Teleorman și să cunoașteți, printre altele, prin intermediul expoziției permanente de arheologie și numismatică și a exponatelor prezentate pe primii locuitori sedentari de la Măgura, pe locuitorii gumelnițeni de la Vitănești, copiile „carului Solar de la Bujoru” și a „coifului de la Peretu”, mormintele geților de la Zimnicea, tezaurele monetare getice și romane.

Expoziție foto-documentară temporară (Tur ghidat: 13-14/06/2025, orele 10.00-12.00; 13- 30/06/2025)
Curatori: Conf. dr. Neculai Bolohan și drd. Bogdan-Ștefan Novac
Dând roată cu privirea în depresiunea Crăcău-Bistrița din ținutul Neamțului, pe fața-i brăzdată se arată numeroase ape curgătoare, al căror curs a fost afectat în anii din urmă sau, din fericire, mai păstrează vechea albie. Spațiul reprezentat de bazinul unuia dintre aceste pârâuri, Văleni, a fost pentru comunitățile preistorice din perioada târzie a Epocii bronzului (1550-1150 b.c.) și pentru cele din perioada secolelor II-IV e.n. peisajul ideal pentru amplasarea structurilor de locuire și axul principal de comunicare. Același peisaj a fost preferat și de către comunitățile medievale care au locuit în mici așezări, au construit mori de apă și au edificat construcții din piatră cu caracter religios.
Întâmplarea a făcut ca, atunci când investigam în același areal o așezare fortificată de 24 ha din perioada mijlocie a epocii fierului, să observăm, nu foarte departe, către apus, o movilă. Vorbind cu unii săteni din localitatea Dochia mi s-a spus că acolo ar fi fost o mănăstire. De aici aînceput o lungă istorie de cercetare care a inclus verificarea surselor cartografice, a surselor istorice, a surselor din arhive sau a surselor literare. Ultimele date certe despre biserica din Văleni le aflăm din scurta descriere de pe harta Otzellowitz unde se afla o „biserică veche, aşezată pe povârnişul unei înălţimi, aproape de pârâul Bahna, pe drumul de la Șerbeştii lui Talpă la Ocna. Biserica e de piatră, dar din pricina vechimii a suferit multe avarii”. De la o privire către un semn al locului reprezentat de o movilă, de la o grămadă de pietre, a pornit aventura noastră arheologică care a dus la scoaterea în lumină a unui monument din perioada domnitoruluiVasile Lupu (1624-1653, 1653). Toate acestea au fost posibile prin cercetarea arheologică asociată cu investigarea geo-magnetică a solului, fotografia aeriană, înregistrarea 3D, datele oferite de antropologia fizică și prin participarea unui grup de studenți entuziaști. Ca urmare acercetării arheologice a fost identificată planimetria unui edificiu cu destinație religioasă care cuprinde resturile unui altar la est, circular la interior și poligonal la exterior, consolidat, doi contraforți subterani la est, naosul, pronaosul și un pridvor pe latura sudică. Edificiul religios descoperit la Vălenii Doamnei, comuna Dochia, județul Neamț, cu o istorie contorsionată, încă ascunsă, se înscrie într-un evantai de construcții apărute în secolul al XVI lea, ca urmare a inițiativelor domnești, nobiliare sau comunitare din ținutul Neamțului. Vă invităm să ne cunoașteți!
Cercetarea arheologică este susținută ca urmare a solicitării S.C. Business Agro Consulting S.R.L. Girov, prin dr. ing. Vasile Pop Silaghi.

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa organizează anul acesta a V-a ediţie a evenimentului Zilele Europene ale Arheologiei, dedicată având ca scop promovarea patrimoniului arheologic, a istoriei şi culturii regionale şi naţionale într-un mod inedit, atractiv pentru publicul larg, evenimentul reuneşte autorităţi locale, instituţii de cultură, ONG-uri, artişti, persoane fizice şi juridice cu activitate specifică, precum şi sponsori. Prin implicarea comunităţii locale, este promovată ideea de unitate şi învăţare reciprocă prin exemplu cultural. Anul acesta evenimentul va avea loc în oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa, în punctele Parcul Central (str. Dacia nr. 3), Centrul „Hamangia” (str. Ovidiu nr. 19) şi Casa Olarului (str. Mihai Eminescu nr. 3B). Programul va fi următorul:

13 iunie 10:00 – 16:00 Ateliere de creaţie pentru elevii claselor I – VIII aparţinând şcolilor generale din localitatea Cernavodă

14 iunie 10:00 – 11 :00 Prezentarea Centrului „Hamangia” pentru colaboratorii evenimentului

11 :00 – 12:00 Spectacolul „Capra cu trei iezi” – Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanţa „Căluţul de Mare”
12:00- 18:00 Activităţi diverse şi distractive care se vor desfăşura simultan

15 iunie 10:00 – 17:00 Activităţi distractive care se vor desfăşura simultan

11 :00 – 11: 10 Răzvan Decu – moment artistic

11 :30 – 12:30 „Iară şi iară, Eminescu” – Cenaclul literar „Mircea Eliade” Cernavodă

Proiecție de film documentar realizat de către doxologia.ro (documentarul va putea fi vizualizat în zilele de 13-14/06/2025, orele 10.00-12.00)
Film documentar realizat ca urmare a cercetării arheologice desfășurată pe parcursul mai multor etape, în intervalul 2022-2025, la monumentul arheologic de la Dochia-Vălenii Doamnei, comuna Dochia, județul Neamț. Un dialog util șiinteresant care are scopul generic de a face cunoscut publicului larg o descoperire arheologică. Aceasta constă în decopertarea ruinelor unei biserici construită, cel mai probabil, în prima jumătate a secolului al XVII lea. Vom avea posibilitatea să participăm și să înțelegem maniera complexă în care trebuie să realizăm investigarea arheologică actuală și drumul pe care trebuie să-l urmăm pentru ca descoperirea să devină un element patrimonial cunoscut . Documentarul poate fi vizualizat și aici: https://www.youtube.com/watch?v=am- m4GZ1DSU&ab_channel=doxologia.ro

Expoziție media (expoziția media va putea fi vizualizată în zilele de 13-14/06/2025, orele 10.00-12.00)
Curatori: Conf. dr. Neculai Bolohan și drd. Bogdan-Ștefan Novac
Pentru ca observațiile arheologice să devină o poveste avem nevoie de cunoaștere, text de specialitate sau pentru publicul larg și de reprezentarea grafică, fotografică, video sau AR. Înregistrarea și prelucrarea datelor generate ca urmare a cercetării necesită însușirea și asimilarea unui pachet divers de cunoștințe din domeniile geologie, pedologie, geografie, topografie, geometrie, desen tehnic, mai nou și AI. Treptat, am realizat un parcurs de acumulare a abilităților tehnice care a început cu redarea realității de la scara 1/1 din teren la diferite reprezentări mărite sau micșorate în funcție de obiectivele de vizualizare stabilite. Astfel, obiectul devine desen și/sau fotografie, va fi inclus într-o bază de date reală/scrisă/letrică sau sub forma de cloud of data. Această tranziție, care devine din ce în ce mai tehnică, este o garanție că materialul artefactual însoțit de un pachet descriptiv, în cazul de față cel arheologic, va putea fi utilizat oricând, oriunde și de oricine. Bunurile
culturale stocate sub această formă vor putea fi accesate de către orice categorie de public și vor asigura permanent vizualizarea patrimoniului. La un click distanță!
Pe baza experiențelor mai vechi și a celor actuale am realizat un produs media care să vă faciliteze o călătorie în lumea peisajelor și artefactelor arheologice. Telefonul personal și/sau o dronă pot fi utilizate pentru a participa la cunoașterea, transmiterea și păstrarea patrimoniului arheologic!

Expoziție foto-documentară temporară (Tur ghidat: 13-14/06/2025, orele 10.00-12.00; 13- 30/06/2025)
Curatori: Conf. dr. Neculai Bolohan și drd. Bogdan-Ștefan Novac
Începută ca o aventură personală pe două roți, cercetarea și integrarea rezultatelor de specialitate într-o narațiune a devenit un obiectiv de lungă durată. În acest demers au fost implicate instituții (Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, principal finanțator, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Primăria comunei Mărgineni, județul Neamț), organizații non-profit (CORP/Club Off Road Piatra Neamț, susținere materială și logistică), entități comerciale (S.C. Business Agro Consulting S.R.L. Girov, susținere materială și logistică; Merlin’s Beverages S.R.L. Piatra Neamț, susținere materială și logistică; S.C. Volta Grup S.R.L. Piatra Neamț, susținere logistică) și foarte multe persoane particulare din Piatra Neamț, Iași, Huși, Comănești, Dochia, Mărgineni, Hoisești, Hârțești, Girov, Germania, Franța, Belgia, Italia, un grup de șapte voluntari din județele Botoșani și Suceava și doi studenți voluntari din Ucraina și etc. Toți am înțeles că valea unui curs de apă este un peisaj activ, rezultat al locuirii succesive, cu o istorie de peste șase milenii și jumătate. Toate acestea au lăsat urme la nivelul solului – urme de șanțuri, fragmente de chirpici, fragmente de olărie și de obiecte din piatră – sub nivelul actual de călcare. Însă, sub stratul de pământ natural pe care îl vedem, stau ascunse urme ale
activității umane – așezări, șanțuri, locuințe, instalații de încălzit și de ardere, obiecte și resturi de obiecte – ale comunităților din perioadele eneolitică, epoca bronzului, sfârșitul epocii fierului. Pornind de la cele pe care le vedem cu toții și de la cele ascunse, pe care în zilele noastre le putem ,,vedea” cu ajutorul mijloacelor electronice, fizice, electrice…, valea pârâului Verdele a fost un peisaj ideal pentru zece comunități din perioada eneolitică (4.600-3.600 b.c.), tot atâtea din perioada mijlocie a epocii bronzului (3.000-1.550 b.c.) și mult mai multe din perioada de sfârșit a epocii fierului (sec. II-IV e.n.). Noi, cei care am fost acolo, vă prezentăm un conținut fotografic și documentar, rezultat al privirilor noastre zilnice, atunci când era foarte cald, când ploua sau bătea vântul, când unii dintre voi ne-ați vizitat și ne-ați adus bucuria mirărilor și întrebărilor. Vă invităm să ne vizitați !!!

În acest an, pe 13 iunie, la Cetatea Noviodunum, situată în vecinătatea orașului Isaccea, județul Tulcea, organizăm evenimentul ZILELE EUROPENE ALE ARHEOLOGIEI.
Organizatori:
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Primăria Orașului Isaccea, Asociația Pro Noviodunum și Institutul Național al Patrimoniului.
Tema ediției din acest an – „Noviodunum: Trecut interpretat, viitor asumat” – propune o sinteză a cercetărilor arheologice sistematice desfășurate la Isaccea–Eski Kale / Pontonul Vechi. În cadrul evenimentului, vor fi prezentate rezultatele recente ale investigațiilor interdisciplinare derulate în cadrul proiectului Noviodunum 2030, precum și aportul esențial al colegilor restauratori și conservatori în procesul de cercetare și valorificare a patrimoniului arheologic.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în parteneriat cu Ministerul Culturii,  Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud și cu sprijinul Primăriei Orașului Beclean, invită publicul să descopere expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa”, proiect expozițional inedit, care aduce laolaltă exponate rare nu doar la nivel național, ci și european, dedicat civilizației create în jurul exploatărilor de sare din perioada pre- și proto-istorică în bazinul intracarpatic.

Expoziția își propune să ilustreze o activitate esențială pentru istoria umanității prin intermediul instalațiilor și uneltelor inedite, reconstituirilor, filmelor interactive, imaginilor și textelor explicative. Publicul vizitator va fi ghidat într-o lume fascinantă, dar prea puțin cunoscută, a tehnologiilor și uneltelor de extracție a sării, care au fost scoase la lumină în ultimii ani în țara noastră mai ales grație eforturilor specialiștilor de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.

Dintre instalațiile și uneltele care datează din perioada preistoriei, și care vor putea fi văzute în expoziția de la Băile Figa, se remarcă cele din lemn (troace, jgheaburi, cepuri, baroase, lopeți etc.), fibre organice (funii, împletituri) și piatră (topoare-ciocan). Acestea au fost descoperite în cadrul unor amenajări complexe care conturează existența unei intense activități de extracție a sării cu tehnologii ingenioase, ce urmăreau obținerea unei producții care depășea cu mult nevoile locale.

Din perioada dacilor timpurii va fi expus un obiect unicat la nivel național, o scară de lemn lungă de peste cinci metri, care a fost utilizată pentru exploatarea sării prin minerit la adâncime. Aceasta a fost descoperită împreună cu fragmente de vase ceramice dacice, la gura unei mine de formă rectangulară.

Expoziția „Milenii de exploatare a sării la Băile Figa” va putea fi vizitată în perioada 13 iunie – 29 decembrie 2025, de marți până duminică, între orele 10.00-18.00, la Beclean – Băile Figa (str. Băile Figa, FN, cu programare la numărul de telefon: 0747299653), județul Bistrița-Năsăud.

Workshopul demonstrativ despre instrumente si metode de cercetare arheologică, dar si dimensiunea sa pluridisciplinară va fi  susținut de membri ai Institutului de Cercetare al Universității din București – Platforma ArchaeoScience) / coordonator activitate: dr. Cătălin Lazăr.

Vor fi prezentate diverse echipamente de prospectare și drone, desfășurându-se o sesiune cu demonstrații și scurte explicații din partea membrilor platformei ArchaeoScience despre aplicații, metode, potențial arheologic etc.

• 14.00 – 16.00 / la sediul MNIR, zona intrării principale

Cartea despre Apulum s-a născut din dorința de a împărtăși poveștile unui oraș antic impresionant, cel mai mare centru urban al provinciei Dacia, unde armata romană și comunitățile locale au contribuit la dezvoltarea unor așezări urbane înfloritoare. Pe baza cercetărilor arheologice preventive și sistematice desfășurate la Apulum, am încercat să redau imaginea „orașului de sub oraș”, transpunând datele științifice în relatări pe înțelesul tuturor.

Cititorii sunt invitați să pătrundă, cu imaginație și curiozitate, în lumea de acum aproape două milenii, cartea fiind prima lucrare de popularizare dedicată sitului roman Apulum. Bazată pe descoperiri arheologice, ea oferă o imagine documentată și captivantă asupra tuturor aspectelor care defineau existența romanilor din acest oraș: viața militară din castrul legionar, organizarea orașelor, spațiile de locuit și gospodăriile, credințele religioase, practicile funerare și legătura oamenilor cu divinitatea și moartea. Descoperirile arheologice de la Apulum ne ajută astăzi să înțelegem cum trăiau oamenii de atunci, cum construiau, ce obiceiuri aveau, cum arătau casele lor, ce fel de obiecte foloseau. Ce știm despre stilul de viață al romanilor și despre credințele care le ghidau existența?

Volumul reunește contribuțiile unor specialiști din arheologie, arheozoologie, arheobotanică și reconstituire digitală și este ilustrată cu imagini din săpături, artefacte din colecția muzeului, ilustrații artistice, reconstituiri grafice și digitale. Acest demers de arheologie publică este esențial pentru a menține comunitatea conectată la descoperirile pe care le facem, ca parte a unui efort susținut de conștientizare și informare privind patrimoniul arheologic – o invitație adresată fiecăruia dintre noi de a privi cu mai multă responsabilitate și respect vestigiile romane de la Alba Iulia, incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

Program în sală:
Cuvânt de deschidere: Gabriel Rustoiu, director general-manager
Prezentarea cărții: Ioana Ursu, istoric
Comentarii: Radu Ota, arheolog
Intervenția editorului: Anca Timofan, arheolog
Sesiune de autografe

Locație:
Muzeul Național al Unirii Alba Iulia
Lapidariu – Sala Pantheon Olympos (parter)

Vă invităm să pătrundeți în fascinanta lume a populațiilor migratoare, printr-o incursiune în istoria gepizilor – un neam de războinici, dar și de creatori de podoabe impresionante. În cadrul Expoziției „Războinici uitați și podoabe eterne” vom descoperi împreună armele specifice acestor războinici: spada, lancea, arcul, pumnalul și scutul. Piesa centrală a activității este o spadă descoperită la Morești (jud. Mureș), într-un mormânt de războinic gepid. Vom afla povestea acestei descoperiri arheologice, iar alături de muzeografi, copiii vor participa apoi la un atelier creativ unde vor reconstitui spada, învățând despre tehnicile și materialele utilizate în epoca respectivă.

Activitatea este realizată în parteneriat cu Asociația HaiHui printre Cuvinte, se adresează copiilor cu vârste între 6 și 11 ani și necesită programare (0745392935).

📍Locația: MNIT, etajul II, spațiu expozițional

Coordonatori:

🏛  Dr. Monica Bodea – muzeograf

🎨  Anda Comiati – educator muzeal

📚  Luminița Bratu – prof. înv. primar

Sintagma „drum prin istorie” ar putea părea – la prima vedere – metaforică, dar ea exprimă cu adevărat o realitate. Anume cea a unui drum modern – o autostradă, care va fi construită urmând traseul altor drumuri istorice, cu mult mai vechi, dar la fel de însemnate. Astfel, cercetarea arheologică preventivă ocazionată de acest proiect major de infrastructură rutieră a însemnat o descoperire a noi și noi istorii, de-a lungul văii superioare a Topologului și a văii Băiașului. În această expoziție foto-documentară (intitulată „Drum prin istorie. Patrimoniul arheologic în contextul construirii autostrăzii Sibiu – Pitești / secțiunea 3”) veți putea descoperi premisele și caracteristicile acestui amplu proiect de cercetare, dar în special rezultatele sale (preliminare) și cum acesta crează oportunitatea unei mai bune cunoașteri și înțelegeri a patrimoniului arheologic și istoric al zonelor ce vor fi străbătute de viitoarea autostradă, completând și actualizând date privind peisajul cultural și repertoriul trecutului acestora.

Vernisajul este organizat sub coordonarea dr. Corina Borș (MNIR) și dr. Andrei Asăndulesei (UAIC, Facultate de Istorie / Institutul de Cercetări Interdisciplinare – Centrul Arheoinvest).

Detalii despre această expoziției foto-documentară sunt disponibile la adresa web https://www.mnir.ro/expozitia-drum-prin-istorie-patrimoniul-arheologic-in-contextul-construirii-autostrazii-sibiu-pitesti-sectiunea-3.

Prezentarea volumului va fi făcută de dr. Florian Matei-Popescu (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”) și dr. Liviu Iancu (Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului).

Instituţiile cheie în cercetare au suferit un declin – poate ireversibil – în perioada comunistă, altele, au fost închise, astfel că perspectivele acelei perioade erau destul de limitate. Și în acea vreme corespondența deținea un loc foarte important în comunicarea dintre specialiști, substituind parțial lipsa de mobilitate la conferințe sau la stagii de documentare în centre academice din străinătate.

Prezentarea volumului amintit face parte dintr-o nouă serie de activități culturale, inițiată cu prilejul celebrării Zilelor Europene ale Arheologiei (2025), de Muzeul Național de Istorie a României, intitulată „Restituții”. Acest demers are ca scop readucerea în atenție și reamintirea unor momente / etape din cercetarea arheologică și istorică din România, subiectele tematice având ca repere personalități care au adus contribuții acestor domenii, memorii ale acestora / corespondența purtată de aceștia, dar și situri, artefacte, documente, proiecte de care aceștia și-au legat numele.

• 16.00 – 17.00 / la sediul MNIR, Sala Lapidariu

Acest workshop interactiv își propune să aducă în prim-plan importanța și semnificația patrimoniului arheologic descoperit în cadrul lucrărilor de construcție a autostrăzii Sibiu – Pitești, secțiunea 3, prin utilizarea realității virtuale (VR). Participanții vor avea ocazia să exploreze într-un mod inovator și captivant peisaje arheologice panoramice reconstituite digital, descoperite în timpul cercetărilor preventive derulate în zona de impact a proiectului.

Evenimentul îmbină rezultatele cercetării științifice cu tehnologia de ultimă generație pentru a facilita accesul publicului larg, dar și al specialiștilor la obiective arheologice altfel inaccesibile. Folosind ochelari VR, vizitatorii pot „parcurge” situri arheologice în format digital 3D, pot observa artefacte în contextul lor original și pot înțelege mai bine modul cum este gestionat impactul cultural determinat de dezvoltarea infrastructurii rutiere de tip autostradă referitor la patrimoniul național imobil și mobil.

În acest cadru, vor fi prezentate „în direct” tehnologii de scanare 3D, dar și pentru colorarea în mediul virtual a copiilor Columnei lui Traian (păstrate în Lapidariul MNIR), rezultatele acestor demersuri inovative pentru patrimoniul cultural fiind înfățișate în realitate virtuală (VR). Workshop-ul demonstrativ va fi susținut de reprezentanți ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Departamentul Ingineria Proiectării şi Robotică (IPR) – Laboratorul de măsurare și scanare 3D, sub coorodonarea prof. univ. dr. Călin Neamțu.

• 17.00 – 18.30 / la sediul MNIR, Sala Lapidariu

Chiar de la începuturile sale, în urmă cu mai bine de jumătate de secol, Muzeul Național de Istorie a României a considerat cercetarea arheologică drept o misiune fundamentală și o activitate definitorie pentru evoluția sa. Astfel, săpăturile desfășurate de arheologii noștri în situri și sectoare de sit ori cu ocazia proiectelor de construcție și dezvoltare de anvergură cum sunt autostrăzile sau căile ferate – din toate colțurile României – au contribuit la îmbogățirea patrimoniului național, la avansul cunoașterii asupra societăților din trecut și au reprezentat totodată o formă de responsabilitate față de societate. Pentru că pe șantierele arheologice tinerii află istoria la firul ierbii, deprind cunoștințe tehnice interdisciplinare, fiindcă astfel sunt salvate (prin investigarea și documentare foarte acurate) pentru generațiile viitoare fragmentele din care se construiește până la urmă cultura și identitatea noastră colectivă, fără ca avansul dezvoltării infrastructurii să fie întârziat. Am putea spune că noi, arheologii suntem salvatori de suflet și memorie, nu doar a comorilor din aur, ci și a existențelor complexe și fragile, în micile lor detalii emoționante. Cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei, Muzeul Național de Istorie a României a pregătit o retrospectivă grafică – reunită sub genericul ArchaeoMNIR – a celor mai importante șantiere, situri și descoperiri realizate în ultimii ani de specialiștii săi, pe care vă invităm să o descoperiți pe treptele din zona intrării principale.

• 10.00 / la sediul MNIR, zona intrării principale

Situl de la Băile Figa oferă date deosebit de relevante pentru reconstituirea tehnicilor de exploatare a sării din mil. IV î. Hr., până în zilele noastre, în mod neîntrerupt. Totodată, datorită bogăției în lemn preistoric al acestui sit, se deschid perspective nebănuite pentru reconstituirea mediului din trecut și a elaborării schemei dendrocronologice specifice Transilvaniei. Acesta este singurul sit de acest gen cercetat sistematic în Bazinul Carpatic și unul dintre cele mai importante din Europa.

Valoarea științifică a sitului constă, înainte de toate, în gradul excepțional de conservare a structurilor, instalațiilor și uneltelor de lemn folosite la exploatarea sării și permite reconstituirea metodelor de exploatare a sării din preistorie, până la perioada modernă. Totodată, descoperirile de aici, pentru prima dată în arheologia românească, au permis abordarea cu succes a unor teme prea puțin cercetate, cum ar fi oscilațiile climatice anuale pe parcursul ultimelor cinci milenii, managementul resurselor forestiere din preistorie până în prezent sau diverse aspecte de prelucrare și utilizare a lemnului.

Cu această ocazie, cei interesaţi sunt aşteptaţi la faţa locului pentru a vedea suprafeţele arheologice aflate în cercetare, metodologia de cercetare arheologică şi vestigiile arheologice formate din structuri, instalaţii şi unelte din lemn, utilizate în trecut la mineritul şi extragerea sării. Evenimentul își propune să atragă atenția asupra unui patrimoniu arheologic deosebit de valoros dar și să transmită publicului interesat, într-un limbaj accesibil și atractiv, rezultatele cercetărilor arheologice de aici. Situl arheologic Băile Figa este un bun de patrimoniu cultural și natural de excepție, unic în România.

Intrarea este liberă. Vă așteptăm alături de noi!

Tururile sunt disponibile în toate spațiile expoziționale și oferă o privire de ansamblu, dar și detalii inedite despre artefactele prezentate în cadrul Expozițiilor MNIT:

Parter:

Lapidariul roman, medieval și premodern

Etajul I:

”ZMEA – Zei și Muritori în Egiptul Antic”

 „Visul unei nopți polare – Belgica – expediția antarctică 1897–1899”

”Memoria timpului. Ecouri ale istoriei în artă”

Etajul II:

„Războinici uitați și podoabe eterne”

Ghidajele sunt realizate de: Dr. Cristina Popescu, Dr. Monica Bodea, Drd. Andra Comiati, Ionuț Dânca, Alexandra Preda, Antonia Caraian.

Muzeul Regiunii Porților de Fier marchează în data de 15 iunie 2025, Zilele Europene ale Arheologiei.

Membrii Platformei ArchaeoSciences din cadrul Institutului de Cercetare al Universității din București vor susține un workshop interactiv în aer liber, în care vor fi prezentate echipamente moderne de cercetare arheologică – inclusiv drone, instrumente geofizice și metode de prospecțiune non-invazivă. Participanții vor avea ocazia să asiste la demonstrații în timp real și să afle direct de la cercetători despre aplicațiile concrete ale acestor tehnologii în investigarea patrimoniului arheologic.

🧭 Activitatea va evidenția caracterul interdisciplinar al arheologiei moderne, cu integrarea unor perspective din geofizică, paleogeografică și GIS, alături analize de date geospațiale, fiind un exemplu practic al cercetărilor desfășurate în cadrul Platformei ArchaeoSciences – o inițiativă de excelență în sprijinul cercetării de vârf în domeniul științelor arheologice.

Responsabili: dr. Cristina Covătaru, dr. Adrian Șerbănescu, Cristian Roth

Prezentarea informală, având ca subiect principale rolul și rezultatele preliminare ale investigațiilor pluridisciplinare realizate în contextul amplelor cercetări arheologice preventive ocazionate de construirea autostrăzii Sibiu – Pitești / secțiunea 3, va fi susținută de dr. Maria-Magdalena Ștefan (Muzeul Național de Istorie a României).

Detalii despre această expoziției foto-documentară sunt disponibile la adresa web https://www.mnir.ro/expozitia-drum-prin-istorie-patrimoniul-arheologic-in-contextul-construirii-autostrazii-sibiu-pitesti-sectiunea-3.

Astăzi pornim într-o misiune specială: vom deveni vânători de comori într-un muzeu. În fiecare colțișor al muzeului se ascund indicii. Cu harta în mână vom merge pe urma lor, vom răspunde la întrebări, vom accepta provocări amuzante și vom învăța lucruri fascinante despre istorie și arheologie.

Activitatea este deschisă publicului de toate vârstele și nu necesită programare prealabilă.

📍 Locația: MNIT – curte și spații expoziționale

Coordonatori:

🏛 Dr. Monica Bodea – muzeograf

🎨Anda Comiati – educator muzeal

👗Laura Troșan –  restaurator

🌿 Echipa de voluntari

Devino arheolog și ajută-ne să scoatem la lumină comorile ascunse de timp!

În cadrul acestei activități interactive, vom învăța să folosim uneltele adevăraților arheologi, să săpăm cu grijă pentru a găsi artefacte vechi și să descifrăm poveștile pe care acestea le spun. Prin joc și descoperire, vom păși în pielea unui adevărat arheolog și vom înțelege cum oamenii trăiau cu mii de ani în urmă.

Activitatea este adresată copiilor și nu necesită programare prealabilă.

📍 Locația: MNIT – curte și etajul II, sala interactivă

Coordonatori:

🏛 Dr. Monica Bodea – muzeograf

🎨 Anda Comiati – educator muzeal

🌿 Echipa de voluntari

Participare online (detalii de conectare disponibile pe site-ul ICUB (https://icub.unibuc.ro) și pe rețelele sociale oficiale ale universitatii). Un seminar din seria Next Step, care explorează intersecția dintre arheologie și inteligență artificială, aducând împreună cercetători, doctoranzi și specialiști din domeniul tech și academic. Evenimentul este conceput ca un dialog despre aplicațiile concrete, provocările și oportunitățile pe care AI le aduce în științele arheologice, într-un moment în care cercetarea devine tot mai digitală și interdisciplinară.

Persoană de contact pentru eveniment din partea ICUB: Cristian Roth

(+40 742 025 755 / victor-cristian.roth@icub.unibuc.ro)