Zilele Europene ale Arheologiei 2026

Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, organizează expoziția de fotografie aeriană „Arheologia de la înălțime”.

Expoziția „Arheologia de la înălțime”  este deschisă publicului în zilele de 11 și 12 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 18:00, la Secția „Lapidarium” (str. Maior Iancu Fotea nr. 2Bis), iar în data de 13 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 – 13:00, la Muzeul „Casa Cuza Vodă” (str. Alexandru Ioan Cuza nr. 80).

Expoziția cuprinde imagini realizate de muzeograful dr. Tudor Mandache, cu ajutorul dronelor, surprinzând situri arheologice, urme ale unor așezări dispărute, movile și structuri ascunse în peisaj, adesea imposibil de observat de la nivelul solului.

Născută la începutul secolului al XX-lea, prin fotografii experimentale realizate din balon deasupra unor situri celebre precum Stonehenge sau Forumul Roman, arheologia aeriană a devenit astăzi o metodă modernă, rapidă și nedestructivă de identificare și studiere a urmelor activității umane direct în peisaj. Utilizarea dronelor permite monitorizarea eficientă a siturilor arheologice și oferă cercetătorilor posibilitatea de a înregistra imagini din unghiuri și poziții anterior imposibil de obținut, contribuind semnificativ la creșterea volumului de date vizuale disponibile.

Pentru a marca cu adevărat acest eveniment, publicul este invitat să viziteze și expozițiile permanente de profil găzduite la Lapidarium: „Repere arheologice la Dunărea de Jos” și „Situri și contexte arheologice din județul Galați. Campaniile 2006–2023″.

Cei care iau parte la acest eveniment vor fi ghidați de muzeografii instituției. Și tot în cadrul acestui eveniment vor fi prezentate descoperiri arheologice realizate în județul Galați și rezultatele cercetărilor desfășurate de-a lungul timpului.

Accesul va fi gratuit în zilele de 11 și 12 iunie 2026, în intervalul orar 10:00 și 18:00, pentru toți cei care calcă pragul expoziției.

Cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei 2026, Muzeul Municipal Câmpulung invită publicul să descopere expoziția temporară „Repertoriul Arheologic al Zonei Muscel”, dedicată patrimoniului arheologic și istoric al uneia dintre cele mai bogate regiuni ale României.

Expoziția prezintă unele dintre cele mai importante situri și monumente din zona Muscel, precum cetatea dacică de la Cetățeni, castrul roman Jidova, ansamblul feudal-monahal Negru Vodă, castrul de la Voinești și bisericile istorice de la Fundeni și Valea Țițești. Prin intermediul descoperirilor arheologice, vizitatorii vor putea urmări evoluția comunităților umane din această regiune, de la preistorie până în epoca modernă.

Artefactele, informațiile și rezultatele cercetărilor prezentate în expoziție oferă o perspectivă asupra vieții cotidiene, activităților economice, meșteșugurilor și transformărilor istorice care au modelat identitatea zonei Muscel de-a lungul timpului.

Participanții vor avea ocazia să exploreze un sit arheologic demonstrativ inspirat de conceptul „Straturile timpului”, prin intermediul căruia vor putea înțelege modul în care arheologii descoperă și interpretează urmele diferitelor epoci istorice. Atelierul va ilustra principalele perioade ale trecutului – Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu și Epoca Modernă – prin obiecte, reproduceri și activități interactive care transformă procesul cercetării arheologice într-o experiență accesibilă și captivantă.

În perioada 12–14 iunie 2026, accesul la spațiile expoziționale permanente și temporare ale muzeului din strada 6A va fi gratuit.

De asemenea, specialiștii muzeului vor oferi vizite ghidate gratuite tuturor vizitatorilor.

În cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei, va avea loc o lecție deschisă și ghidaje tematice pentru elevii Școlii Drajna de Sus, organizate pe situl arheologic aflat în curs de restaurare. Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului:

„Castrul Roman Drajna de Sus – Origine și Perenitate. Crearea Parcului Arheologic, Restaurarea, Conservarea și Promovarea Sitului Arheologic Castru Roman de la Drajna de Sus, zona Pe Grădiște, comuna Drajna, județul Prahova”, finanțat prin PNRR/2023/C11/MIPE/I1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Apel 3. Beneficiar: UAT Comuna Drajna

Evenimentul este organizat în colaborare cu Primăria Comunei Drajna și se desfășoară cu participarea elevilor și cadrelor didactice de la Școala Drajna de Sus. Participanții vor avea ocazia să descopere istoria castrului roman, rezultatele cercetărilor arheologice și lucrările de restaurare aflate în desfășurare, precum și importanța protejării și valorificării patrimoniului cultural.

Responsabil activitate: dr. Ovidiu ȚENTEA

(Programul poate suferi modificări în funcție de condițiile meteorologice.)

Participanții vor descoperi etapele restaurării unui vas ceramic și vor avea ocazia să învețe, alături de specialiști, principiile conservării și restaurării patrimoniului arheologic. Restauratorii vor prezenta intervenții realizate asupra unor artefacte descoperite în cadrul cercetărilor arheologice de la Cetatea Noviodunum. În paralel, publicul va putea participa la un atelier demonstrativ dedicat tehnicilor de realizare a mozaicului.

Pe parcursul amplelor investigații arheologice preventive desfășurate, din 2023 și până în prezent, pentru infrastructura feroviară de mare viteză între Timișoara și Arad, pe o distanță de aproximativ 66 km, traversând județele Timiș și Arad, au fost efectuate 850 de secțiuni arheologice și identificate 21 de situri arheologice. În colaborare cu Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău au fost cercetate – până în prezent – 18 situri, fiind în curs de cercetare ultimele 3. Această zonă, încadrată cultural în regiunea istorică a Banatului, s-a dovedit a fi una dintre cele mai dense din punct de vedere arheologic din România. Cercetările au relevat o ocupare continuă a teritoriului din eneolitic până în perioada modernă. Printre descoperirile cele mai semnificative se numără Situl 10 de la Vinga, un complex pluristratificat excepțional cu peste 10.000 de structuri arheologice investigate, cuprinzând așezări din epoca bronzului târziu, necropole sarmatice din secolele II-IV p. Chr. și un sat medieval datat în secolele XV-XVI. De asemenea, au fost identificate instalații preindustriale de producție a materialului de construcție din secolul XVIII la siturile 5 și 6, precum și comunități sarmatice cu legături culturale remarcabile în zona Glogovăț-Vladimirescu. Aceste descoperiri ilustrează complexitatea peisajului cultural bănățean și importanța cercetării arheologice preventive în cadrul proiectelor majore de infrastructură.

Responsabil activitate: dr. Mihaela SIMION

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează în cadrul evenimentului „Zilele Arheologiei Europene”, vineri, 12 iunie 2026, ora 10.00, la sediul muzeului, prezentarea „Spiritualitatea în preistorie: date arheologice și interpretări”. La activitate vor participa elevii clasei a IX-a E de la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Alexandria, sub îndrumarea prof. Silvia Alisa Dulgheru.

Împreună cu dr. Ion Torcică vom explora ce știm și, la fel de important, ce nu știm despre viața spirituală a comunităților preistorice de pe teritoriul României. De la primele dovezi ale gândirii simbolice din paleoliticul european până la figurinele antropomorfe și zoomorfe ale culturilor Cucuteni și Gumelnița și la ritualurile funerare ale epocii bronzului, vom urmări modul în care arheologia încearcă să reconstituie, cu prudență și onestitate, universul spiritual al comunităților preistorice.

Cum putem înțelege credințele unor oameni care au trăit cu mii de ani înainte de apariția scrisului? Ce ne spun statuetele antropomorfe și zoomorfe, mormintele sau sanctuarele descoperite de arheologi? Unde se termină certitudinea oferită de descoperirile arheologice și unde începe interpretarea, uneori îndrăzneață, alteori controversată?

Pornind de la exemple din preistoria României, împreună vom descoperi modul în care arheologii reconstruiesc aspecte ale vieții spirituale din trecut și vom înțelege de ce este important să distingem între datele arheologice și interpretările formulate pe baza acestora. Activitatea își propune să prezinte arheologia nu doar ca o disciplină care studiază obiecte vechi, ci și ca o modalitate de a explora ideile, simbolurile și valorile comunităților care au trăit înaintea noastră.

Activitate educativă destinată copiilor și tinerilor, desfășurată sub forma unor jocuri și exerciții practice. Participanții vor învăța prin descoperire ce înseamnă cercetarea arheologică, restaurarea unui vas ceramic, restaurarea unui obiect metalic, atelier demonstrativ de realizare a mozaicului.

Activitatea se adresează copiilor de vârstă școlară și propune o incursiune în universul civilizațiilor antice prin intermediul unor ateliere creative inspirate de patrimoniul arheologic dobrogean, reunite sub titulatura „Redescoperim tradiții și devenim creativi. Din lumea arheologiei în lumea copiilor”. Elevii Școlii Gimnaziale „Viceamiral Ioan Murgescu” Valu lui Traian, din clasele a II-a A și a IV-a B, îndrumați de învățătoarele Sandina Dragomir și Veronica Micloș, vor realiza colaje și puzzle-uri inspirate de artefacte istorice, în cadrul atelierului de colaj creativ coordonat de Andreea Andrei și Florentina Bozîntan. De asemenea, aceștia vor modela în lut și ipsos reprezentări ale unor piese și monumente emblematice pentru istoria Constanței, sub îndrumarea specialiștilor Luiza Ionescu și Laura Vasilache. Totodată, participanții (copii, cadre didactice și părinți) vor avea ocazia să vizioneze filmul de reconstituire istorică dedicat Cetății Capidava, producție care valorifică tehnologii vizuale moderne și reconstituiri istorice realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, facilitând redescoperirea lumii romane prin prisma descoperirilor arheologice.

În perioada 12–14 iunie 2026, Muzeul Județean Buzău se alătură ediției din acest an a evenimentului „Zilele Europene ale Arheologiei”, program coordonat la nivel european de INRAP – Institut national de recherches archéologiques préventives din Franța și organizat în România sub coordonarea Institutului Național al Patrimoniului. Cu acest prilej, Muzeul Județean Buzău propune publicului o serie de vizite ghidate pe șantiere arheologice din județ, oferind participanților ocazia de a descoperi, direct la fața locului, patrimoniul arheologic, etapele cercetării de teren și rolul specialiștilor în documentarea, protejarea și valorificarea vestigiilor istorice. Programul de vizitare este următorul: 12 iunie 2026 – Târcov – Piatra cu Lilieci, com. Pârscov; 13 iunie 2026 – Pietroasa Mică – Gruiu Dării, com. Pietroasele; 14 iunie 2026 – Gherăseni – Grindu Cremenea, com. Gherăseni. Vizitele se vor desfășura zilnic, între orele 10.30 – 12.30 și vor fi coordonate de arheologii buzoieni: dr. Sebastian Matei, dr. Roxana Munteanu, dr. Daniel Garvăn. Zilele Europene ale Arheologiei reprezintă un bun prilej de a aduce publicul mai aproape de ceea ce, de cele mai multe ori, rămâne mai puțin vizibil: munca arheologului, cercetarea directă a terenului și responsabilitatea instituțiilor muzeale față de patrimoniul cultural. Pentru Muzeul Județean Buzău, aceste vizite ghidate sunt o formă de educație patrimonială aplicată, prin care invităm comunitatea să înțeleagă că trecutul nu se păstrează doar în vitrine, la muzeu. Prin participarea la Zilele Europene ale Arheologiei, Muzeul Județean Buzău își reafirmă angajamentul de a promova patrimoniul arheologic local, de a susține accesul publicului la cunoașterea istorică și de a consolida legătura dintre cercetarea de specialitate și comunitate. Evenimentul face parte din ampla rețea europeană dedicată patrimoniului arheologic.

Atelier interactiv Gânditorul de la Cernavodă și perechea sa – Dialog peste milenii, susținut de dr. Katia Moldoveanu și dr. Andreea Bîrzu

Prin intermediul atelierului ne propunem să aducem mai aproape de public unele dintre cele mai valoroase artefacte din colecțiile muzeului. Atelierul îmbină componenta narativă, prezentată în cadrul turului ghidat, cu experiența practică de modelaj în lut, oferind participanților șansa de a descoperi, într-un mod interactiv, una dintre cele mai interesante culturi arheologice neolitice – Hamangia (mileniile VI–V a.Chr.). Întâlnirea va începe cu prezentarea celor două figurine, expuse în Tezaurul Istoric, într-un dialog între specialiști și public. Vom urmări parcursul acestora – de la momentul descoperirii până la transformarea lor în simboluri reprezentative ale patrimoniului preistoric, recunoscute atât la nivel european, cât și în contextul universal. Participanții vor afla detalii despre contextul realizării și descoperirii artefactelor, despre semnificațiile lor simbolice și despre impactul cultural al „Gânditorului” și al perechii sale. În plus, vom încerca să răspundem la întrebarea care a fascinat generații întregi: „La ce reflecta oare Gânditorul?” Apoi, vom trece de la poveste la creație: în cadrul atelierului de modelaj, participanții vor realiza propriile figurine din lut, având ca model celebrele statuete. Activitatea practică le oferă ocazia să experimenteze, într-un mod accesibil, tehnicile folosite de meșterii neolitici, transformând întâlnirea cu patrimoniul într-un dialog viu peste milenii.

Participarea se face în limita locurilor disponibile.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub egida Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Primăria Cernavodă, invită publicul la vernisajul expoziției „Fragmente din lumea Gânditorului”. Evenimentul va avea loc vineri, 12 iunie 2026, ora 11:00, în Atelierul Gânditorului – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, situat pe strada Mihai Eminescu nr. 7. Echipa curatorială a proiectului expozițional este formată din Valentina Voinea și Adrian Irimia, din cadrul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și Raluca Kogălniceanu și Cristian Eduard Ștefan, din cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Expoziția foto-documentară reunește fotografii, documente și imagini de arhivă provenite din colecțiile celor două instituții partenere. Evenimentul va fi urmat de vizitarea Centrului Hamangia – Muzeul „Axiopolis” Cernavodă, din strada Ovidiu nr. 19.

Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș vă invită vineri, 12 iunie 2026, de la ora 11:00, la o întâlnire dedicată descoperirilor arheologice recente din Banatul Montan.

Arheologul Dimitrie Negrei va susține prezentarea „Ultimele cercetări arheologice – În Peșterile din Banat”, oferind publicului informații și imagini inedite despre investigațiile desfășurate în peșterile din această zonă deosebit de valoroasă din punct de vedere istoric și arheologic.

Vă așteptăm să descoperim împreună fascinanta lume ascunsă a peșterilor bănățene și rezultatele celor mai recente cercetări de teren!

Vă invităm la o nouă ediție din seria „Arheologia pentru toți” (ApT), dedicată culturii Cucuteni –Trypillia, una dintre cele mai spectaculoase și fascinante civilizații ale preistoriei europene.

De această dată, dr. Constantin Preoteasa, arheolog expert și coordonator al Centrului Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni și al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” din Piatra-Neamț, ne va purta într-o incursiune în lumea comunităților care au locuit acum peste 6.000 de ani teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei.

 Vom descoperi de ce Civilizația Cucuteni-Trypillia este considerată una dintre cele mai importante manifestări culturale ale Europei preistorice și care sunt elementele ce îi conferă unicitate: așezările-gigant, arhitectura impresionantă, sanctuarele, complexele de cult și extraordinara ceramică pictată.

 Vom afla care sunt cele mai recente rezultate ale cercetărilor arheologice și cum contribuie acestea la înțelegerea modului de viață, a organizării sociale și a universului spiritual al comunităților eneolitice.

 De asemenea, va fi prezentat proiectul serial transnațional de înscriere a Civilizației Cucuteni-Trypillia pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, un demers fără precedent care reunește România, Republica Moldova și Ucraina.

Moderator: Bogdan Șandric (director Direcția Patrimoniu Digital, Institutul Național al Patrimoniului – inițiatorii seriei de conferințe dedicate arheologiei).

____________________________________________________________

Despre autor:

Dr. Constantin Preoteasa este arheolog expert, coordonator al Centrului Internațional de Cercetare a Culturii Cucuteni și al Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni „Gheorghe Dumitroaia” din cadrul Complexului Muzeal Național Neamț. Doctor în istorie cu o teză dedicată habitatului culturii Cucuteni, acesta desfășoară de peste două decenii activități de cercetare, conservare și promovare a patrimoniului preistoric.

A coordonat numeroase proiecte de cercetare arheologică interdisciplinară și este implicat în prezent în două inițiative majore de promovare internațională a patrimoniului eneolitic: proiectul serial transnațional UNESCO „Civilizația Cucuteni-Trypillia” și ruta cultural-turistică a Consiliului Europei dedicată acestei civilizații.

Autor a peste 220 de studii, articole și rapoarte științifice, dr. Constantin Preoteasa este unul dintre cei mai importanți specialiști români în cercetarea culturii Cucuteni și a preistoriei est-carpatice.

______________________________________________________________

Arheologia este o disciplină care folosește instrumente, metode și reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialiști recunoscuți de comunitatea arheologică și Ministerul Culturii. Cercetarea arheologică ține cont de caracterul distructiv al metodelor și de caracterul fragil și perisabil al monumentelor și artefactelor arheologice. Așadar, dorim ca prin aceste conferințe să facem cunoscute metoda și rezultatele cercetărilor arheologice și să atragem atenția asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor.

Conferințele „Arheologia pentru toți” aduc în atenția publicului larg situri și teme relevante pentru cunoașterea trecutului de pe teritoriul României. Fiecare ediție este prezentată într-un limbaj accesibil, oferind participanților ocazia de a descoperi cele mai noi cercetări și perspective din domeniul arheologiei.

______________________________________________________________

Evenimentul este organizat de Institutul Național al Patrimoniului.

Expoziția propune o călătorie prin colecțiile arheologice ale instituției, reunind 75 de artefacte reprezentative care ilustrează principalele etape ale cercetării arheologice desfășurate în județul Sălaj. Prin intermediul acestor piese, publicul este invitat să descopere nu doar istoria unor comunități și epoci îndepărtate, ci și istoria unei instituții pentru care cercetarea și patrimoniul arheologic au reprezentat, timp de șapte decenii și jumătate, elemente definitorii ale identității sale.

ora 13,00, în Beciul Cultural

Specialiștii implicați în cercetarea sitului vor prezenta o sinteză a rezultatelor obținute în cei 73 de ani de cercetări arheologice sistematice desfășurate la Isaccea–Eski Kale. Vor fi evidențiate contribuțiile echipei multidisciplinare și rolul restauratorilor și conservatorilor în cadrul programului de cercetare și valorificare a patrimoniului „Noviodunum 2030”.

În ultimele două decenii fenomenul „detectorismului” determină o agresiune constantă și tot mai amplă asupra patrimoniului arheologic al României. Mirco-expoziția și conferința publică aduc în atenția publicului cu caz recent de succes privind recuperarea și repatrierea unor obiecte preistorice de podoabă din aur. Astfel, este vorba despre un lot compus din trei brățări preistorice din aur și readucerea acestora în România, după demersuri care au durat peste 5 ani, efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional. Astfel, în anul 2024 acestea au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate în Belgia. Obiectele din acest caz au fost braconate și părăsiseră ilegal teritoriul României. Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, bogat decorate, asemănătoare ca formă și decor. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Clasate în prima parte a anului 2025, în prezent se află în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, fiind prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei. Dincolo de o serie de date de ordin științific privind bunurile de patrimoniu arheologic mobil care au făcut obiectul acestui caz, micro-expoziția și conferința publică prezintă și o serie de aspecte administrative ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional, la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu acestea.

Responsabil activitate: dr. Corina BORS

Cum ajunge un vas vechi de sute sau chiar mii de ani de la stadiul de fragmente la forma sa completă?

Copiii vor descoperi povestea unui artefact arheologic, vor afla în ce constă munca arheologului și a restauratorului și vor participa la o activitate practică de reconstituire a unui vas ceramic.

Coordonatori:

• Monica Bodea, muzeograf
• Luminița Bratu, profesor pentru învățământ primar

Inspirate de universul fascinant al culturii Hamangia și de cuplul statuar „Gânditorul și Femeia șezând”, activitățile organizate de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Primăria Cernavodă și Universitatea „Ovidius” Constanța în cele două locații menționate mai sus îi așteaptă pe copii și tineri să descopere patrimoniul arheologic prin joc, lectură, creație artistică și experiențe interactive. Participanții vor avea ocazia să exploreze lumea preistoriei prin ateliere practice, povești și provocări creative, adaptate diferitelor categorii de vârstă, după cum urmează:

• „Biblioteca Gânditorului” – cărți despre copilărie;
• „Vasele Hamangia prind viață” – desene colorate;
• „Pânza fermecată” – pictură pe pânză;
• „Cum devin arheolog” – groapa cu nisip;
• „Povești din lut” – modelaj în lut;
• „Călătorie în lumea Gânditorului” – tur ghidat;
• „Reconstituiri costume istorice” (premii surpriză).

Echipa coordonatoare din partea muzeului este formată din specialiștii Valentina Voinea, Adrian Irimia, Ioana Brătulescu, Olivia Rotaru, Laura Dumitrescu și Manuela Maxim (Măiță).

Muzeul Județean Teleorman, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Teleorman, organizează în cadrul evenimentului „Zilele Arheologiei Europene”

sâmbătă, 13 iunie și duminică, 14 iunie, „Ziua Porților Deschise” la Muzeul Județean Teleorman.

Pe parcursul celor trei zile, intrarea la muzeu va fi liberă, vizitarea făcându-se între orele 9.00-17.00 (ultimul vizitator admis la ora 16.30).

Vizitatorii sunt invitați să descopere patrimoniul muzeului prin tururi ghidate în cadrul expozițiilor:

• Lapidariul roman
• Lapidariul medieval și premodern
• Zei și muritori în Egiptul Antic
• Comori neștiute

Tururi ghidate susținute de:

• Monica Bodea
• Ionuț Dancă
• Alexandra Preda
• Victoria Goje
• Flaviu Maxin
• Antonia Caraian

Printre zidurile încărcate de istorie ale Cetății Carsium, publicul este invitat la o întâlnire cu mărturiile trecutului scoase la lumină de cercetarea arheologică. Cercetătorul dr. Constantin Nicolae va prezenta rezultatele celor mai recente săpături desfășurate în necropola romană a cetății, dezvăluind fragmente din povestea comunităților care au trăit aici în urmă cu aproape două milenii.
Participarea la eveniment și vizitarea sitului arheologic sunt gratuite în cursul zilei de sâmbătă, 13 iunie 2026.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în parteneriat cu Colegiul Național de Arte „Regina Maria”, organizează workshop-ul „Dialog cu arheologia”, care îi va introduce pe elevi în activitatea cercetării arheologice și în procesul prin care vestigiile trecutului devin surse de cunoaștere istorică. Pornind de la o prezentare susținută de cercetătorul dr. Constantin Băjenaru și continuând cu activități coordonate de specialiștii muzeului, Cătălin Nopcea, Bianca Profiran și Laura Gheorghiu, tinerii vor descoperi etapele activității unui arheolog, de la pregătirea unei cercetări arheologice până la interpretarea materialelor scoase la lumină în urma săpăturilor. Discuțiile vor viza provocările, responsabilitățile și satisfacțiile profesiei de arheolog. Pornind de la informațiile dobândite, elevii vor realiza desene inspirate de artefactele cercetate. Evenimentul va fi completat de vernisajul expoziției „Vestigii”, care reunește lucrări realizate de elevii secțiilor de volumetrie din cadrul Colegiului Național de Arte „Regina Maria”. Elevii expozanți sunt coordonați de profesorii Crinela Popescu, Marcel Grigore, Claudia Cernagor și Aurelian Busuioc. Proiectul expozițional va fi expus în cadrul bolților de la Edificiul Roman cu Mozaic.

Cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, vă propunem un ghidaj curatorial în expoziția temporară „Dunărea, fluviul care a modelat o lume. Teritorii romane între Porțile de Fier și Marea Neagră”, dedicată unuia dintre cele mai importante spații de frontieră ale Imperiului Roman. Ghidajul va urmări rolul Dunării ca axă militară, economică și culturală, dar și modul în care prezența romană a modelat teritoriile de la nordul și sudul fluviului. Vor fi prezentate piese arheologice descoperite în castre, așezări civile, centre urbane și zone funerare, ilustrând viața militarilor, circulația bunurilor, practicile cotidiene și transformările comunităților de la frontiera dunăreană. Publicul va avea ocazia să descopere poveștile unor obiecte reprezentative, de la echipamente militare și piese de podoabă până la ceramică, inscripții și descoperiri cu valoare excepțională, integrate într-o perspectivă mai amplă asupra limesului dunărean și a patrimoniului arheologic al României.

Responsabil activitate: dr. Alexandru RAȚIU

Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva propune publicului vizitator o serie de activități individuale și de familie dedicate descoperirii patrimoniului, sub forma unor jocuri de explorare, vânătoare de comori și provocări de inteligență reunite sub titlul „Jocurile de vară”.

Programul debutează cu prima etapă organizată în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei 2026, o activitate de descoperire și învățare care pune în valoare patrimoniul arheologic al muzeului din Deva.

Participarea este voluntară, se adresează tuturor vizitatorilor expozițiilor muzeului și este inclusă în prețul biletului de acces.

Cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei vă propunem o incursiune ghidată în domeniul fascinant al artei tracice, pornind chiar de la acele obiecte care au stârnit un interes public atât de mare în ultima vreme – coifurile din metale prețioase. Câte se cunosc de fapt? Când au fost ele realizate? Ce reprezintă figurile cu care sunt acestea decorate? Vom discuta despre aceste detalii precum și despre cele mai recente cercetări arheologice derulate la locurile de descoperire ale celebrelor obiecte.

Prezentare și ghidaj în expoziția Tezaur Istoric

Responsabil activitate: Maria-Magdalena STEFAN

În ultimele două decenii fenomenul „detectorismului” determină o agresiune constantă și tot mai amplă asupra patrimoniului arheologic al României. Mirco-expoziția și conferința publică aduc în atenția publicului cu caz recent de succes privind recuperarea și repatrierea unor obiecte preistorice de podoabă din aur. Astfel, este vorba despre un lot compus din trei brățări preistorice din aur și readucerea acestora în România, după demersuri care au durat peste 5 ani, efectuate de instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional. Astfel, în anul 2024 acestea au fost repatriate, după ce inițial fuseseră identificate la o casă de licitații din Monaco, iar mai apoi sechestrate în Belgia. Obiectele din acest caz au fost braconate și părăsiseră ilegal teritoriul României. Lotul cuprinde 3 brățări preistorice din aur, bogat decorate, asemănătoare ca formă și decor. Acestea datează de la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Clasate în prima parte a anului 2025, în prezent se află în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, fiind prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei. Dincolo de o serie de date de ordin științific privind bunurile de patrimoniu arheologic mobil care au făcut obiectul acestui caz, micro-expoziția și conferința publică prezintă și o serie de aspecte administrative ale cooperării între instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional, la datele științifice ce pot fi obținute prin urmărirea penală declanșată în asemenea situații și procedura judiciară, dar și rolul expertizei și al expertului în legătură cu acestea.

Responsabil activitate: dr. Corina BORȘ

Conferința are ca temă rezultatele cercetării arheologice a ansamblului monahal idioritmic, de mici dimensiuni, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Acesta a fost investigat recent, în contextul derulării unui amplu program de cercetări arheologice preventive ocazionat de construirea secțiunii 3 (Cornetu – Tigveni) a autostrăzii Sibiu – Pitești. Schitul era compus dintr-o biserică de zid, de plan treflat, un fragment din zidul de incintă și șase case-chilii. Edificiul de cult, care fusese pictat în tehnica al fresco, se mai păstra în elevație în prima jumătate a secolului XX.

Responsabil activitate: dr. Irina ENE

Prezentarea își propune să abordeze într-o manieră accesibilă atât specialiștilor, cât și publicului larg, subiectul tezaurelor monetare din Antichitate. Tema va fi analizată din trei perspective complementare: (1) istorică, prin explorarea conceptului de tezaurizare de urgență și a relației dintre depunerea tezaurelor și evenimentele istorice; (2) arheologică, prin investigarea contextului descoperirii și a contribuției acestuia la reconstituirea poveștilor umane și materiale din spatele tezaurelor; și (3) muzeală, prin urmărirea traseului monedelor, de la ascunderea lor în Antichitate până la descoperirea și integrarea lor în patrimoniul național. Prezentarea va fi însoțită de două micro-ghidaje curatoriale în expozițiile „Dunărea, fluviul care a modelat o lume” și „Tezaur Istoric”, prilej cu care vor fi discutate două tezaure reprezentative: unul de kosoni și unul de silicve.

Conferința este urmată de scurte ghideje curatoriale tematice în expoziția permanentă Tezaur Istoric (vitrină monede koson) și expoziția temporară Dunărea (vitrină silicve)

Responsabili activitate: dr. Cristiana TĂTARU, dr. Anca DUMITRU